A doua piesa din weekendul teatral de la Londra a fost la Vaudeville Theatre – “The Importance of Being Earnest”, un text cu care m-am intalnit prima data in cartea de engleza din liceu. Fragmentul din manualul de liceu era scurt si nu reflecta sub nici o forma savoarea piesei lui Wilde, bine ca pe vremea aia citisem deja “Portretul lui Dorian Gray” si il adoram pe Wilde oricum.
Cu “The Importance of Being Earnest”, culmea, ca si cu “Hamlet”, ne gasim frecvent pe facebook, ambele piese fiind pline de “citate”, usor de pus pe un background si de servit pe post de … post filozofic, amuzant sau inspirational. Wilde, desigur, e la capitolul amuzant, Shakespeare se ocupa de celelalte doua.
Marturisesc ca am reactionat mai lent cand am auzit ca David Suchet joaca in piesa, rolurile sunt destul de echilibrate in distributie si e greu sa spui cine e personajul principal, asa ca Hercule Poirot putea foarte bine sa fie pastorul sau majordomul daca asa avea el chef. Dar Suchet (ca Geoffrey Rush inaintea lui) a ales partitura lui Lady Bracknell. Cumva, travestiul mi se pare foarte potrivit pentru o piesa a lui Wilde. Si interpretarea lui Suchet mi-a dat de gandit – ar fi fost un candidat bun si pentru Miss Marple, la o adica 🙂
Sorana Savu 